Recenzie Exorcizat de Radu Găvan

Fiind o fire nerăbdătoare și cum începutul nu m-a dat pe spate m-am gândit că acest roman de debut nu va fi o lectură așa de interesantă sau plăcută. Greșit.

El ne spune povestea unui tânăr agent imobiliar, fără facultate, care încearcă „să facă ceva cu viața lui”. Locuiește într-o garsonieră nașpa iar primul job din această branșă pe care și-l găsește nu oferă un salariu stabil ci doar comision. Protagonistul trebuie să învețe să se descurce în vânzarea sau închirierea imobilelor pe cont propriu, să fure meserie de la colegii săi – totul pentru a reuși să supraviețuiască, să-și cumpere ceva mâncare, haine și să plătească întreținerea. Avem deci în față un personaj sărac, defavorizat din mai multe puncte de vedere. După ce că acesta nu are studii superioare, deci nu se poate angaja într-un loc cu salariu mare, acesta mai suferă și de micii săi demoni interiorizați. Fiind bullied în timpul școlii, mecanismul său de apărare a venit sub forma violenței. Personajul nostru este de asemenea obsedat de pornografie și alternează între cele două, încercând să stingă focul cu și mai mult foc.
Nu știu dacă „impulsiv” este cuvântul potrivit pentru a-l descrie pe acesta, dar cert e că romanul conține destul de multe scene de violență. Protagonistul este și agresor și agresat în mai multe situații, suferă din această cauză de paranoia de a fi urmărit de cei cu care a intrat în conflict. Din sinele lui stătător, personajul este de asemenea un introvertit ce în mod automat ar putea fi categorisit drept timid de către societate. Comportamentul său este însă îndreptat într-o cu totul altă direcție, datorată frustrărilor personale – frustrarea de a nu reuși să cucerească femei, provenită la rândul său din frustrarea de a fi sărac iar meritele sale fiind nerecunoscute de cei din jur. Avem un om tipic din zilele noastre, prins într-o capcană capitalistă. Nu tot ce i se întâmplă e vina sa, el e doar un hamster de care nu îi pasă nimănui și e conștient de asta. Lupta sa este în van însă protagonistul nu renunță. Nici măcar în ultimele sale clipe de viață nu vrea să renunțe la aceasta, indiferent cât de greu îi este să se descurce.

Personajul suferă de masturbare cronică dar are totuși parte și de câteva scene de sex intens, cu femei sau cu bărbați. Mă pot raporta la aceste adicții ale sale, fie pentru site-urile de matrimoniale, fie la violență ca formă de strigăt de disperare într-o societate nedreaptă. Acțiunile personajului pot fi justificate însă nu și încurajate în viața reală; câteva dintre flashback-urile sale ne arată un copil crescut într-o familie de clasă socială medie, cu un tată perceput drept „papă-lapte” și o mamă ce mai târziu a devenit neiubitoare și dură. Protagonistul este deci respins din toate părțile, însă auto-victimizarea sa este o altă formă de a se minți pe sine însuși.
Bărbatul trăiește foarte mult în iluziile din mintea sa, în care el este un bărbat bogat, care călătorește și are o femeie frumoasă lângă el. După cum spune și comentariul de la sfârșit, protagonistul nu pierde prea multă vreme analizând lucrurile ci mai degrabă sare la concluzii direct și acționează. Nu orgoliul este neapărat problema sa, ci continua frustrare de nereușită. Nu-și poate depăși starea iar destinul îi este nefast. Pare că toată viața lui a fost degeaba, fără rost, iar el nu vrea să accepte asta. Luptă până la capăt, la propriu și la figurat.

Eu, în schimb, îl admir în continuare nu pentru lupta sa ci pentru momentele când a reușit să facă sex cu femei. Atunci mi s-a părut că și-a atins apogeul, că n-ar putea niciodată să urce mai sus de atât din groapa în care se află. Este de menționat și colegul său Victor care devine un fel de model, un mascul alpha care îl ajută pe protagonist în caz de nevoie. Nu știu dacă ar fi putut exista un alt final pentru acest personaj fără nume (din câte îmi amintesc) sau pentru oricare alt om aflat în situația lui. Probabil că nu. Toate acele flashback-uri au condus la același moment final. Și nici măcar nu a fost ceva trist, ci așteptat.
Nu depresia îl caracterizează pe protagonist, ci singurătatea. E o poveste tare realistă și asta mi-a plăcut cel mai mult. Câți alți oameni sfârșesc așa? Ducând o luptă crâncenă împotriva sistemului și eșuând lamentabil?

Un roman care îți dă de gândit. O lectură ușoară, intensă și vulgară într-un fel care depășește cuvintele utilizate de autor pentru a-și spune povestea; vulgar de sinceră. Recomand și îi mulțumesc autorului pentru că ne-a contactat :)!

Comanda aceasta carte

recenzie exorcizat de radu gavan

About Vanillahz 9 Articles
Tanara autoare debutanta la editura Herg Benet. Adolescenta pasionata de carti si lumea literara.

1 Comment Posted

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*