Ultimii martori, de Svetlana Aleksievici


Deși am început să citesc Ultimii martori, de Svetlana Aleksievici de ceva timp, sfârșitul de an dificil nu mi-a permis să o termin așa repede precum ar fi fost normal. Totuși, mă bucură faptul că încep anul 2017 cu o recenzie. De asemenea, sper că anul acesta mă voi ține de treabă și voi reuși să îmi îndeplinesc obiectivul de pe Goodreads, adică 48 de cărți de citit. Câte 4 cărți pe lună.

Trebuie să spun numaidecât că aceasta este o carte pe care am primit-o de la prietenii de la Libris, librărie online față de care am un atașament aparte.

Ultimii martori, de Svetlana Aleksievici – recenzie

ultimii martori, de svetlana aleksieviciLa fel cum fac deseori, am ales cartea Ultimii martori, de Svetlana Aleksievici, după copertă. Am mai citit și faptul că acțiunea are loc în Al Doilea Război Mondial și, dacă tot am citit în ultima vreme destul de multe cărți de acest gen, am zis că mai trebuie să adaug una la colecție. De asemenea, vorbim despre o carte acare a primit Premiul Nobel în 2015 și face parte din colecția Clasici Contemporani Litera.

Nu va fi o recenzie prea mare, iar asta deoarece nu este vorba tocmai despre un roman. Ultimii martori este o carte cu mărturii a mai multor persoane din Rusia care în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial erau copii. Astfel, la fel ca în cărți precum Bibliotecara de la Auschwitz, și în această carte vedem războiul prin ochii unor copii.

Doar că, fiind mult mai multe relatări, este o carte și mai tristă față de cele citite de mine până acum. Am citit mărturii ale unor copii care nu au mai putut plânge sau râde după război, care și-au văzut familia ucisă sub proprii ochi și care au suferit de durere și foame. Relatări triste care prezintă și o altă latură a războiului. La fel de crudă și de rece.

De exemplu:

Am crescut cu asta… Am crescut posac și neîncrezător, sunt o fire dificilă. Când plânge cineva, nu mi-e milă, dimpotrivă, mi-e bine, pentru că eu nu știu să plâng. De două ori m-am căsători și de două ori m-a părăsit soția, nici una nu a rezistat prea mult. E greu să mă iubească cineva. Știu… Știu și eu asta.

Au trecut mulți ani…. Acum aș vrea să înțeleg: Dumnezeu vedea oare toate astea? Și ce părere avea?

Copilăria pe timp de război este o experiență sfâșietoare. Era un paragraf care spunea că mulți dintre cei care au fost copii în timpul războiului au murit mai repede decât cei care au supraviețuit pe front. Este o carte sfâșietoare, dar care te face să vezi realitatea așa dureroasă precum e.

De asemenea, se citește foarte repede. Iar asta deoarece este structurată sub forma mai multor scurte mărturii, de unde și numele de Ultimii martori. 

În final, mai țin să le mulțumesc încă o dată celor de la Libris, o librărie online care a fost mereu drăguță cu mine și cu acest blog.

Comandă cartea Ultimii Martori de pe Libris

Sunt un tânăr de 20 de ani care ar citi romane polițiste o zi întreagă fără să se plictisească sau să obosească, înnebunit după reducerile de cărți pe care le urmăresc zilnic, colecționar de semne de carte și blogger pe AdrianBolocan.Ro.

S-ar putea să-ți placă și:

LEAVE A COMMENT