Nu am mai citit de ceva timp un roman fantasy, iar „Colți-Lungi. Uniunea triburilor” mi-a amintit cât de mult îmi place acest gen. Desigur, efectul nu se datorează numai faptului că a fost un simplu roman fantasy, ci mai degrabă pentru că e un roman fantasy al naibii de bun.
Colți-Lungi. Uniunea triburilor, de Alex Cuc – recenzie
Am primit cartea de la Editura All și mi-a plăcut propunerea imediat după ce am citit mailul. Iar asta pentru că, așa cum ziceam și mai sus, îmi era dor de un roman de acest gen. Când a ajuns, m-am și pus să o citesc și mi-a fost greu să mă opresc din citit la ora 3 dimineața, când eram trecut deja de jumătatea romanului. Iar dacă starea de sănătate mi-ar fi permis, aș fi terminat-o cu lejeritate a doua zi. Totuși, am citit-o în trei zile, ceea ce dovedește faptul că e un roman care te ține cu sufletul la gură.
Colți-Lungi este Marea Căpetenie a tribului Jagudo, unul din ultimele triburi de pe Amazon, precum și personajul principal al acestui roman. Romanul începe cu tânăra jurnalistă Sarah Reed care dorește să scrie despre ultimele triburi vânătoare de capete. Iar ghidul său este chiar Colți-Lungi.
Romanul te surprinde încă de la început, deoarece te aștepți ca Marea Căpetenie să fie un sălbatic al pădurilor, însă de fapt este cu totul invers. Colți-Lungi ascultă AC/DC, a studiat la Harvard și este cel mai bun vânător de capete, iar asta pentru că s-a antrenat zi de zi. Timp de 500 de ani.
Comandă cartea Cel mai fascinant ținut este ținutul de mână
Aici începe deci și partea fantasy. Colți-Lungi a fost ales de către zeul venerat de triburile din Amazon, Dha`ba`ta, să fie conducătorul tribului Jagudo precum și nemuritor totodată. Iar asta pentru a exista un lider care să poată lupta atât contra zeului cel rău, Kurupuri, precum și împotriva Burților-de-șopârlă, adică a oamenilor care avansau mult prea rapid cu defrișările.
Întreg romanul are un parcurs foarte alert, ceea ce te face să nu te mai poți dezlipi de el. Și recunosc că acest roman intitulat Colți-Lungi. Uniunea triburilor, de Alex Cuc, este exact pe gustul meu. De aceea am și fost atât de fericit să îl citesc. Nu este de ignorat nici stilul autorului.
Un paragraf care mi-a plăcut
În ultimele recenzii nu am prea introdus citate, iar asta pentru că nu am găsit unul care să mă atragă cu adevărat. Colți-Lungi. Uniunea triburilor are însă câteva pagini pe care le voi citi cu siguranță de mai multe ori, cel puțin pe ele dacă nu întreg romanul. Iar mai jos las doar un paragraf:
„Nu există miracole. Cel puțin nu în sensul la care se gândesc oamenii. Dacă ești bolnav și te rogi ca durerea și suferința să dispară până dimineață, cu siguranță n-o să se întâmple. Tot te va durea în capul pieptului și te vei întreba dacă nu cumva te-a uitat Dumnezeu.
Dacă ești înfometat și singur și te rogi să primești o bucată de pâine și câteva cuvinte blânde, n-o să te îndestulezi sau să te înveselești în aceeași zi. Sau în următoarea. Sau poate nici măcar în cea de după aceea.
Dacă ceri ceva, dacă îți dorești orice, nu contează cât de dificil, cât de drept sau cât de important este, Dumnezeu nu-ți răspunde dăruindu-ți, pur și simplu, ceea ce ai cerut. Niciodată. Nu așa merge treaba.
Nu există miracole. Cel puțin nu așa cum și le doresc oamenii – favoruri făcute gratis de sultan vizirilor săi preferați. În timp ce restul omenirii poate să sufere, tu – nu, căci ești singurul care vorbește cu Dumnezeu. Jumătate din glob poate să fie înfometat și întregul glob însingurat, dar nu și tu. Nu te-ai rugat destul toată săptămâna? Toți ceilalți pot eșua iar și iar, dar tu trebuie să reușești din prima, așa ți se întâmplă întotdeauna, pentru că miracolele se întâmplă pentru tine și numai pentru tine.”
Concluzii
Trebuie să fiu sincer și să recunosc că nu mă așteptam ca romanul „Colți-Lungi. Uniunea triburilor” de Alex Cuc să îmi placă chiar atât de mult. Și totuși a devenit una din cărțile mele preferate, chiar și spre surprinderea mea.
Colți-Lungi. Uniunea triburilor, de Alex Cuc este mai mult decât un simplu roman despre triburi care luptă împotriva oamenilor. De fapt se atrage atenția către mai multe probleme ale societății, precum dorința oamenilor de a se implica acolo unde nu e nevoie de ei. Ori imposibilitatea lor de a înțelege un stil de viață diferit față de cel pe care ei îl au.
Comandă cartea Cel mai fascinant ținut este ținutul de mână
Concluzie recenzie
-
Nota mea - 10/10
10/10
Părere personală
Încă de când am citit descrierea cărții am știut că e un roman bun. A fost însă mult mai bun decât mă așteptam. Mult suspans, o poveste atât de bine construită și probleme cu care ne confruntăm zi de zi expuse într-un mod diferit.
Leave a Reply