Despre Octopussy, de Cristina Boncea

Deși am scris câteva articole despre cartea mea, cu siguranță, nici acest articol nu va reuși să fie foarte obiectiv dar m-am gândit că ar fi bine dacă aș putea trece mai multe idei sub formă de liniuță pentru a vă stârni interesul…

– am scris-o la 16 ani

– este publicată la editura Herg Benet

– NU este fantasy

– acțiunea se petrece în București

– are 189 de pagini

– este un roman vulgar

– se găsește aici

– pagina de Facebook unde postez este aceasta

– mă găsiți și pe YouTube

– volumul II este deja terminat

Uitați aici câteva citate:

“Privit prin prisma prezentului, trecutul parcă este cernut printr-un filtru al tristeții, ce transforma toate sentimentele trăite atunci, oricare ar fi fost ele.”
“Bărbații sunt ființe carnale. Sufletul lor stă ascuns în spatele pielii groase, a stomacurilor pline de mâncare, a femeilor cu care au fost.”
“Astăzi se joacă de-a Dumnezeu. Ea este un înger ce trebuie să stea în genunchi în fața Atotputernicului. Asta și face, pe covorul scump de lângă pat.”
“E doar unșpe noaptea. Dacă te uiți bine pe geam, dacă chiorăști ochii, dacă strângi tare-tare, se mai poate vedea vag de tot soarele. Deci, în concluzie, e ca și cum ar fi mijlocul zilei.”
“Sunt lumânări aprinse peste tot, ca prima oară când o virgină face sex și îi e teamă… sunt lumânări la masă și în bucătărie, dar toată lumea știe că nu e nimic romantic în asta.”

De ce ar trebui să o citiți?

– pentru a susține piața românească de carte și autorii români

– din curiozitatea de a vedea ce scrie un autor de 16 ani (acum 17)

– pentru a vă îmbarca într-o călătorie puțin sadică, ilară și destul de profundă a membrilor unei familii disfuncționale

– pentru a vă aminti de adolescență

– pentru a vă auto-provoca să înțelegeți lucruri care la prima vedere par a fi șocante, să vedeți diferența dintre aparență și esență

Pentru mai multe informații, puteți găsi recenzii pe internet. Câteva dintre ele sunt postate aici. Mă puteți contacta pentru interviuri sau alte întrebări pe Facebook. Sper că v-am făcut măcar curioși… 🙂