Cu siguranta, in timpul navigarii pe site-ul nostru ai observat ca ti-am recomandat o noua carte lansata de Irina Binder in anul 2016 si anume “Insomnii”. Nu am apucat sa iti dezvaluim impresiile in urma lecturarii, dar acum a sosit timpul sa patrundem impreuna intr-o lume presarata cu emotii si sentimente puternice. Dupa ce a publicat cele trei volume a cartii “Fluturi”, autoarea le-a oferit cititorilor indragostiti de stilul sau, o alta carte extraordinara care ii scufunda incet in mrejele iubirii. Dorinta de a parcurge randurile, creste o data cu lecturarea citatelor cu care vei rezona din prima clipa, iar povestiile in sine sunt prezentate sub forma unui monolog ce te vor face sa reflectezi asupra unor lucruri.
Consideram, ca o carte buna iti pica in mana doar atunci cand chiar ai nevoie de ea. Asa este si cu acesta minunata carte, ce iti ofera si in cele mai dificile momente, sfaturi utile sau exemple de povesti reale, caracterizate de o suferinta crunta. Scopul acesteia este ca la final sa ai o gandire mai limpede si matura in luarea unei decizii. O data ce ai rasfoit cateva pagini, vei simti ca este asemeni unui pansament pentru suflet care te motiveaza sa continui, in ciuda starii de suferinta. Sustinem acesta afirmatie, deoarece este o bibilie pentru suflet in care vei descoperi sensurile ascunse ale vietii.
Noi am optat pentru aceasta carte, probabil si din curiozitate. Atunci cand a aparut pe rafturile librariilor, titlul si coperta au fost cele care ne-au captivat atentia. De la inceput, am stiut ce presupun insomniile (tulburare existenta la nivelul mecanismului de reglare a centrului nervos, care produce lipsa somnului). Se pare ca nu este vorba despre insomnii, ci despre impresii si ganduri redactate din perspectiva autoarei, care a urmarit sa isi aseze intreaga durere in cele 352 de pagini. O admiram deoarece a avut curajul sa ne ofere sufletul, fara nici un fel de constrangere in fata unor straini.
Am desprins si cateva citate care ne-au miscat putin in timpul lecturarii. Designul capitolelor este mentinut mereu sub aceeasi forma, optiune care ne-a facut sa indragim si mai tare cartea. La inceputul fiecarui capitol, Irina Binder a selectat un citat de la care sa porneasca firul povestii.
Multumeste-te cu ce ai, dar cauta mereu ceva mai bun (Socrate). Autoarea ne indeamna sa nu ne limitam doar la un singur vis, pentru ca viata este plina de oportunitati si persoane la care nici nu te-ai gandi vreodata. Trebuie doar sa ai curajul sa te deschizi in fata unor oameni cu sufletul frumos care te vor ajuta. Nici pe departe, nu este indicat sa te rezumi la o persoana indecisa care nu face decat sa iti iroseasca timpul doar cu promisiuni si iluzii desearte. Ceea ce iti ramane este doar sa actioneazi si sa iti asculti instinctul. De asemenea, sub nici o forma nu este timp pentru invinovatiri atunci cand esti nevoit sa faci fata unor greutati, ci este timpul sa cauti solutii. In viata ai facut doar ceea ce ai crezut ca este bine pentru tine sau pentru partenerul tau. Povara unui trecut nu trebuie sa te tina pe loc sau chiar sa te faca sa iti impui unele limite din care nu mai poti evada. La fel cum a sustinut si autoarea “Nu mai poti schimba trecutul, de aceea te rog sa nu iti mai ingreunezi nici viitorul. Poti si meriti mai mult, decat sa iti asculti parerile gresite despre tine ale acelora care traiesc cu impresia ca te cunosc…!”
Un alt citat de-a dreptul impresionat, regasit in carte “Un om mare este cel care nu si-a pierdut inima de copil.” (Mencius). Putem sa admitem faptul ca acesta a fost acel citat care a dat curs unui capitol extrem de emotionant. In momentul cand vorbim de parinti, cu totii devenim melancolici si sensibili, deoarece iubirea pentru aceste persoane este nemarginita. In capitolul “Daca as putea sa fiu din nou copil…), Irina Binder a relatat cu nostalgie toate lucrurile care le-ar mai face inca o data pentru tatal sau. Toate actiunile pe care ea le-a descris au avut un punct comun: sarutarea mainilor. Ne-a demonstrat inca o data ca este o femeie inteleapta prin simplu fapt ca sarutarea mainilor parintelui este un gest demn de respect si foarte sincer. Pentru a descrie acel sentiment profund, am selectat doua paragrafe “I-as saruta mainile cu care mi-a adus de atatea ori prajituri, mere si portocale, cu care mi-a tinut cana de ceai atunci cand eram bolnava..!” sau “I-as saruta mainile tatalui meu cu care mi-a adus primul buchet de flori pe care l-am primit in viata mea, cu care mi-a deschis usile si poarta de atatea ori…!”. Insa, astazi, draga “omule mare” cand nu mai esti copil si cand esti nevoit sa traiesti doar cu amintirea parintelui tau, doar lacrimile iti mai incalzesc sufletul si te transforma cu adevarat intr-un om mic ce tanjeste dupa imbratisarea tatalui sau.
Daca ierti iarta totul, altfel n-ar mai fi iertare! (Lev Nikolaeevici Tolstoi). In aceasta maniera incepe unul dintre capitolele destinate sa te convinga ca nu trebuie sa te lasi prada durerii provocate de anumiti oameni. Bineinteles ca si persoanele dragi conteaza si trebuie sa le tratezi cu afectiune si dragoste, dar pentru ca sa poti avea aceasta putere de a ierta, trebuie sa te analizezi si sa te vindeci complet. Niciodata nu este indicat sa mimezi ca traiesti fericit sau sa supravietuiesti cu iluzii, deoarece vei ajunge sa te ranesti. Autoarea dedica acest pasaj sufletelor care au fost pentru o secunda uitate si poate impovarat cu griji inutile si s-au neglijat.
In final, dorim sa iti spunem ca o data ce ai in mana cartea descrisa, cu greu o sa te mai desparti de ea si o vei savura cu placere pana la ultimul cuvant. Dorim sa incheiem articolul cu un citat sub forma de indemn care apartine Irinei Binder si pe care dorim sa il dedicam tuturor cititorilor “Esti o minune, deci poarta-te ca atare si simte-te ca atare!”.
Lectura frumoasa!
Leave a Reply